Catalogul electronic al anilor '60. Scoala digitalizata in R.P.R.
Nu mai stiu cand a re-aparut ideea catalogului electronic in Romania. Cert este ca, un proiect atat de indraznet fusese promovat pentru prima oara cu multi ani in urma, la inceputul anilor ‘60. Suna incredibil pentru Romania acelor vremuri? Poate. Si totusi…
‘... Cand mi-am terminat inspectia, cursurile incepusera. M-am indreptat spre clasa mea. Dupa ce am facut apelul, apasand pe butonul catalogului electronic, care inregistra imaginea clasei din ziua aceea (fotografia a fost comparata automat cu modelul clasei intregi, si absentii, notati pe placa fixata in perete), am dat sa-mi incep lectia. Ma pregateam tocmai sa fac trecerea in revista a relatiilor de clasa de-a lungul veacurilor, folosind in acest scop cateva filme stereofonice si inregistrari obtinute prin sonorizarea scrierilor cuneiforme, a documentelor de tot felul, a discursurilor unor personaje istorice, in legatura cu aceasta problema…’ (Noi, elevii dintr-a XI-a, Alexandru Sen, Editura Tineretului, 1964)
‘Oglinda clasei’ este astazi un instrument folosit de multi diriginti si invatatori pentru asezarea elevilor in banci. Doar ca nu este prea nou. Fotografia mentionata in textul de mai sus este chiar aceasta oglinda a clasei. Inregistrarile pe care intentiona profesorul sa le foloseasca suna a scoala online. De necrezut pentru invatamantul puternic ideologizat al anilor ‘60.
Si totusi, fragmentul mentionat face parte dintr-un roman-jurnal, un fel de ‘Corigent la limba romana’ marcat de clisee cu tenta sovietica. Ma intreb daca romanul ar fi fost admis spre publicare si in regimul Ceausescu. Pana una-alta, autorul a preferat sa revina la ocupatia sa de baza, de psiholog clinician, la scurt timp dupa publicarea singurului sau roman, in 1964 (trebuie retinut insa ca textul a fost scris in perioada 1960-1961!!!). Nu stiu care a fost parcursul sau profesional dupa desfiintarea facultatilor de psihologie in anii ‘70, insa Alexandru Sen este fara indoiala un clarvazator in ceea ce priveste tehnicile didactice. Sa iti inchipui predarea, in acea perioada, bazata pe fisiere video si audio te propulsa in sfera lui Jules Verne. Sa propui managementul clasei bazat pe catalog electronic, intr-un timp cand nici macar zgomotoasele HC 85 nu aparusera, iti da dreptul sa fii macar consilier al ministrilor educatiei din perioada 1990-2020.
Probabil ca Alexandru Sen a fost mai implinit profesional ca psiholog, specializare care a stat cu siguranta la baza constructiei tipologiilor scolare din romanul sau (elevul-fluture, elevul-ciuperca, elevul-cocostarc, elevul-indigo etc). Nu pot insa sa nu ma intreb cum s-ar fi simtit in anii ce s-au scurs din 1990, observand ravna cu care a fost respins orice proiect de catalog electronic si stresul pe care ni l-a provocat scoala online in ultima luna.
Interesant articolul, l-am citit cu placere si interes. Felicitari!
ReplyDelete