La Opera de ... sambata seara

Ieri seara am avut senzatia ca am intalnit toata populatia Bucurestiului la Promenada Operei. Eveniment cu traditie deja, spectacolul de sambata seara a scos din casa copii si adulti, indragostiti sau nu de opera. Opera Nationala Bucuresti ne-a intampinat cu parcul din fata cladirii transformat intr-o sala de spectacole in aer liber. Spatiul a inceput sa se umple cu vreo 2 ore inainte de inceperea spectacolului, mai intai timid, apoi cu indrazneala, ba chiar cu tupeu din loc in loc.


Primii sositi nu au fost ca de obicei pensionarii, ci studentii. Multi. Imbracati mai mult sau mai putin pentru un spectacol de gala, dar hotarati sa se relaxeze. Am vazut si neasteptat de multe familii cu copii de 4-10 ani, care nu plangeau dupa desenele animate preferate, ci gustau spectacolul. Deci se poate!

Cu 15 minute inainte de orele 21.00 locurile erau ocupate in totalitate, iar iarba de pe aleile laterale servea drept covor comod pentru cei care nu mai prinsesera loc pe scaune, dar isi doreau totusi sa asculte spectacolul. Cele 2 ecrane uriase care au incadrat scena au permis vizionarea spectacolului si de catre cei aflati in puncte mai indepartate.


 Aflate in imediata apropiere a scenei nu am avut imaginea totala a multimii care iesise la promenada sambata seara. Abia la plecare am realizat ca spectatorii nu fusesera doar pe platoul din fata Operei, ci si pe trotuar, in parcul de la Drept, pe malul Dambovitei, ba chiar si vis-a-vis, in fata bisericii Elefterie sau in parcul Eroilor. Cred ca jandarmii prezenti nu se asteptasera la o asemenea afluenta. Nici eu, dar mi-a placut. Iar atmosfera intre Opera si Unirea era chiar memorabila: oameni de diferite varste, eleganti, relaxati, care faceau o conversatie pe alte teme decat celebrele barfe mondene.